Siguranța Feroviară în România: Registrul și Analiza Accidentelor din Anul 2025

Secțiunea 1: Introducere - O Cale Ferată la Răscruce de Crize

Sistemul feroviar din România a intrat în anul 2025 sub spectrul unei crize sistemice profunde, o realitate conturată de decenii de investiții insuficiente, o infrastructură critică aflată într-o stare avansată de degradare și un deficit acut de personal calificat și resurse materiale. Ceea ce ar trebui să reprezinte coloana vertebrală a transportului național, un pilon al mobilității ecologice și al dezvoltării economice, se prezintă mai degrabă ca o rețea vulnerabilă, unde riscurile au devenit o componentă cronică a operațiunilor zilnice. Anul 2025 nu a făcut excepție, ci a confirmat și amplificat aceste vulnerabilități, transformându-le într-o serie de accidente și incidente grave care au pus în pericol vieți omenești și au erodat și mai mult încrederea publicului.

Încă de la începutul anului, semnalele de alarmă au fost trase cu vehemență de către actorii direct implicați în funcționarea sistemului. Organizațiile patronale și sindicatele feroviare au avertizat în repetate rânduri asupra unui iminent colaps tehnic și economic. După accidentul mortal din 19 februarie, Patronatul Societăților Feroviare Private a lansat un avertisment dur, subliniind că starea deplorabilă a infrastructurii, cu linii care nu au mai fost modernizate de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, reprezintă un pericol direct la adresa siguranței.1 Aceste avertismente au fost dublate de o criză financiară acută, în special la nivelul operatorului național de călători. În luna iunie, CFR Călători a reclamat public riscul de a intra în incapacitate de plată și de a opri circulația trenurilor, invocând o subcompensare a serviciului public și o diminuare a veniturilor prognozate pentru 2025.2 Această interdependență dintre precaritatea financiară și siguranța operațională a devenit o temă centrală a anului. Presiunea economică asupra operatorilor și a administratorului de infrastructură, CFR SA, s-a tradus direct în compromisuri la nivel de mentenanță, creând un cerc vicios în care lipsa fondurilor generează accidente, iar accidentele, la rândul lor, produc costuri suplimentare, întârzieri masive și pierderi de vieți omenești.

Datele statistice preliminare au confirmat rapid aceste temeri. Până la data de 24 februarie 2025, Agenția de Investigare Feroviară Română (AGIFER) deschisese deja 10 noi dosare de investigație pentru accidente și incidente grave, o cifră care semnala o continuare a tendinței îngrijorătoare din anii precedenți.5 Aceste cifre, deși reci, ascund tragedii individuale și eșecuri sistemice.

Acest raport își propune să ofere o analiză exhaustivă a siguranței feroviare din România pe parcursul anului 2025. Teza centrală a acestei analize este că accidentele feroviare înregistrate nu trebuie privite ca evenimente izolate, stocastice, ci ca simptome previzibile și manifestări directe ale unor vulnerabilități structurale profunde. Analiza se va concentra pe trei piloni fundamentali ai acestei crize: starea critică a infrastructurii, defecțiunile recurente ale materialului rulant cauzate de o mentenanță precară și complexitatea factorului uman, unde eroarea individuală este adesea o consecință a presiunilor sistemice. Prin intermediul unui registru detaliat al evenimentelor și a unei analize a cauzelor profunde, raportul urmărește să radiografieze starea de fapt a căii ferate românești și să evalueze răspunsul autorităților și al societății în fața unei crize care amenință nu doar mobilitatea, ci și siguranța cetățenilor.

Secțiunea 2: Registrul Detaliat al Accidentelor Feroviare - 2025

Secțiunea de față constituie fundamentul factual al acestui raport, prezentând într-o manieră structurată și detaliată principalele accidente feroviare care au marcat anul 2025 în România. Tabelul de mai jos, intitulat Cronologia și Analiza Multifactorială a Accidentelor Feroviare Grave din România, 2025, a fost compilat prin agregarea și coroborarea informațiilor din surse multiple, incluzând comunicate oficiale ale Centrului INFOTRAFIC din cadrul Poliției Române, ale Inspectoratelor pentru Situații de Urgență (ISU), ale Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” SA (atât Infrastructură, cât și Călători), ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din rapoartele de investigație ale AGIFER și relatările din presa națională și locală.

Scopul acestui registru este de a depăși simpla enumerare a evenimentelor. Prin includerea unor coloane dedicate reacțiilor operatorilor, autorităților și a măsurilor subsecvente (follow-up), tabelul devine un instrument de monitorizare a întregului ciclu de viață al unui incident – de la producerea sa, la managementul crizei imediate și până la investigarea cauzelor și (ne)implementarea măsurilor corective. Această abordare permite o vizualizare comparativă a incidentelor, facilitând identificarea unor tipare recurente, cum ar fi frecvența accidentelor la trecerile la nivel cu calea ferată, concentrarea deraierilor pe anumite magistrale critice sau problemele repetate la anumiți operatori feroviari. Datele centralizate aici vor servi drept bază de dovezi concrete pentru secțiunile analitice ulterioare ale raportului.

Cronologia și Analiza Multifactorială a Accidentelor Feroviare Grave din România, 2025

Secțiunea 3: Analiza Cauzelor Profunde: O Radiografie a Vulnerabilităților Sistemice

Analiza detaliată a accidentelor feroviare din 2025, prezentată în registrul anterior, relevă faptul că aceste evenimente nu sunt simple erori sau ghinioane izolate. Ele sunt, în marea lor majoritate, consecințele directe și previzibile ale unor carențe structurale adânc înrădăcinate în sistemul feroviar românesc. Pentru a înțelege pe deplin amploarea crizei de siguranță, este esențială o examinare aprofundată a celor trei piloni care susțin, sau în acest caz, subminează, funcționarea căii ferate: infrastructura, materialul rulant și factorul uman. Fiecare dintre acești piloni prezintă fisuri grave, iar interacțiunea dintre ei creează un mediu propice pentru producerea de accidente.

Sub-secțiunea 3.1: Infrastructura: Fundația Șubredă a Siguranței Feroviare

Starea precară a infrastructurii feroviare reprezintă, fără îndoială, cea mai gravă și persistentă vulnerabilitate a sistemului. Anul 2025 a oferit exemple clare și tragice ale modului în care decenii de subfinanțare și mentenanță neglijată se materializează în deraieri și coliziuni. Evenimentele nu sunt cauzate de defecțiuni subite și imprevizibile, ci de o degradare lentă, cumulativă și, cel mai important, cunoscută de administratorul rețelei și de autorități.

Un studiu de caz emblematic, deși produs în 2024, dar ale cărui concluzii oficiale ale raportului AGIFER au devenit publice și relevante pentru contextul anului 2025, este deraierea de la Atârnați. Analiza tehnică a acestui incident este o veritabilă radiografie a colapsului administrativ și material. Raportul AGIFER a identificat drept cauză directă pierderea stabilității căii ferate din cauza temperaturilor ridicate, exacerbată de o stare deplorabilă a liniei. Concret, inspectorii au găsit un grup de traverse de lemn consecutive putrede, incapabile să mai susțină șinele, și o lipsă critică de piatră spartă la capetele traverselor, ceea ce a dus la deformarea laterală a căii.52 Implicațiile sistemice sunt și mai grave: ultima reparație capitală (RK) pe acel tronson fusese efectuată în anul 1983, iar ultima reparație periodică (RPc) în 2012. Mai mult, la momentul accidentului, stocul de traverse de lemn noi sau reutilizabile la districtul de linii responsabil era zero, iar schema de personal înregistra un deficit de 47 de muncitori calificați.52 Aceste constatări demonstrează un eșec total al mentenanței planificate și o incapacitate structurală de a interveni preventiv.

Acest model de degradare a fost confirmat și de accidentul mortal din 19 februarie 2025, produs între Roșiori Nord și Caracal, în halta Mihăești. În urma coliziunii a două trenuri de marfă, soldată cu decesul unui șef de tren, reacția patronatelor din sectorul feroviar privat a fost imediată și tranșantă. Acestea au acuzat direct starea infrastructurii, afirmând că în România se circulă pe “linii de pe vremea Imperiului Austro-Ungar”, care nu au mai fost modernizate corespunzător de peste un secol.1 Acest accident, pentru care AGIFER a deschis o investigație 5, a devenit un punct de cotitură în discursul public, legând în mod direct și incontestabil subfinanțarea cronică de pierderea de vieți omenești. Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane a întărit acest mesaj, declarând că tragedia este un efect al “nepăsării și compromisului” cu care a fost tratată infrastructura timp de peste 20 de ani.49

Problema este agravată de un ciclu vicios al neimplementării recomandărilor. AGIFER, în urma investigațiilor, emite recomandări de siguranță menite să prevină repetarea accidentelor. Cu toate acestea, un raport din ianuarie 2025, referitor la o altă deraiere, menționează explicit că recomandările emise după un accident similar din 2020 pe aceeași rază a SRCF Craiova nu au fost implementate corespunzător de către administratorul de infrastructură.53 Acest lucru indică un eșec nu doar la nivel tehnic, ci și la nivel de management și responsabilitate.

Se conturează astfel imaginea unui sistem care nu mai funcționează pe baza mentenanței predictive sau preventive, ci a intrat într-o stare de “risc normalizat”. Degradarea infrastructurii nu mai este tratată ca o urgență, ci a devenit o condiție de bază, acceptată, a operațiunilor zilnice. Managementul a devenit preponderent reactiv, concentrându-se pe gestionarea consecințelor accidentelor, în loc să aloce resursele necesare pentru a le preveni. Această cultură a acceptării riscului, alimentată de subfinanțare și de lipsa de viziune pe termen lung, reprezintă cea mai profundă și periculoasă vulnerabilitate a siguranței feroviare din România.

Sub-secțiunea 3.2: Starea Materialului Rulant: Întreținere Precară și Risc de Incendiu

Pe lângă o infrastructură șubredă, siguranța circulației este compromisă în mod direct și de starea tehnică a materialului rulant. Anul 2025 a scos la iveală, prin intermediul rapoartelor de investigație ale AGIFER, practici de mentenanță extrem de precare în rândul unor operatori feroviari, care pun în pericol nu doar bunurile transportate, ci și personalul feroviar și comunitățile din apropierea căii ferate. Aceste incidente demonstrează o discrepanță alarmantă între reglementările de siguranță, care există pe hârtie, și realitatea din depouri și ateliere.

Un exemplu flagrant îl reprezintă incendiile repetate la locomotivele operatorului privat Grup Feroviar Român (GFR). Rapoartele de investigație AGIFER, făcute publice în 2025, sunt categorice în a atribui aceste evenimente unor revizii “inexistente sau făcute la mișto”.54 Într-unul dintre cazuri, incendiul la o locomotivă fabricată în 1975 a fost declanșat de o defecțiune la o componentă electrică. Ancheta a relevat că un cablu esențial nu fusese înlocuit la ultimele două reparații planificate și avea o vechime de cel puțin 14 ani. Mai mult, raportul AGIFER menționează că GFR “nu a transmis măsuri luate ca urmare a producerii acestui accident feroviar”, indicând o posibilă lipsă de asumare a responsabilității și de implementare a unor măsuri corective.54

Un alt caz relevant, al cărui raport a fost analizat în contextul anului 2025, este deraierea de la Augustin a unui tren aparținând tot GFR. Investigația a scos la iveală o listă de “neconformități cu duiumul” la vagonul care a provocat accidentul. Printre acestea se numărau: un arc de suspensie lipsă, o eclisă de arc lipsă, un opritor de siguranță rupt și, cel mai grav, frâna automată a vagonului era izolată (nefuncțională), deși în documentele oficiale ale trenului figura ca fiind activă.55 Aceste deficiențe tehnice grave, care ar fi trebuit identificate și remediate în cadrul reviziilor periodice, demonstrează o cultură a întreținerii “de mântuială”, unde siguranța este sacrificată în favoarea menținerii materialului rulant în circulație cu orice preț. Raportul subliniază că, deși și starea liniei avea deficiențe, accidentul s-ar fi produs oricum din cauza stării vagonului, ceea ce plasează responsabilitatea principală pe umerii operatorului feroviar.55

Aceste cazuri nu sunt izolate, ci se înscriu într-un context mai larg al unui parc de material rulant învechit la nivel național, o problemă recunoscută implicit prin lansarea unor programe de modernizare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).19 Totuși, până când aceste programe vor produce efecte la scară largă, sistemul depinde de rigoarea cu care operatorii feroviari, atât de stat cât și privați, își îndeplinesc obligațiile de mentenanță.

Existența unor astfel de practici ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficacitatea mecanismelor de supraveghere și control. Operatorii feroviari sunt licențiați și supervizați de Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR) și trebuie să respecte norme tehnice stricte. Faptul că vagoane și locomotive cu defecțiuni critice pot circula pe rețeaua publică sugerează fie că inspecțiile sunt ineficiente sau insuficiente, fie că presiunea economică asupra operatorilor îi determină să își asume conștient riscuri majore pentru a-și reduce costurile operaționale. Astfel, se conturează o falie periculoasă între cadrul de reglementare formal, care ar trebui să garanteze siguranța, și realitatea operațională din teren, unde compromisul pare să fi devenit o practică. Siguranța este, așadar, subminată în depouri și ateliere, cu mult înainte ca trenul să ajungă pe șine.

Sub-secțiunea 3.3: Factorul Uman: Între Eroare Individuală și Presiune Sistemică

Factorul uman este frecvent invocat în analiza accidentelor feroviare, fie că este vorba de neatenția pietonilor și a șoferilor, fie de erori ale personalului feroviar. Deși vina individuală este adesea evidentă și legal stabilită, o analiză de profunzime nu se poate opri aici. Este esențial să se examineze contextul sistemic care favorizează producerea acestor erori. Abordarea care se concentrează exclusiv pe vinovăția individuală riscă să mascheze carențe mai adânci legate de educație, infrastructură, condiții de muncă și cultura siguranței.

Categoria 1: Accidente la treceri la nivel și implicând pietoni. Anul 2025 a fost marcat de o serie tragică de accidente de acest tip. Evenimente precum cele de la Coroisânmărtin (7 ianuarie, 5 răniți), Constanța-str. Amsterdam (3 iunie, fără victime), Cojocaru (3 iunie, 1 mort, 2 răniți), Haret-Modruzeni (13 mai, 1 victimă) sau Mășcăteni (14 iunie, șoferiță rănită) indică o problemă persistentă de nerespectare a regulilor de circulație la intersecțiile cu calea ferată.8 Similar, accidentele implicând pietoni, precum cazul tragic al adolescentei de 17 ani de la Comănești (15 iunie), care ar fi traversat calea ferată neatentă, ascultând muzică în căști 7, sau cel de la Turceni (20 iunie), unde o femeie a coborât din tren pe partea greșită 6, sunt atribuite în primă instanță neatenției victimelor. CFR SA desfășoară campanii anuale de conștientizare, precum TRESPAD, pentru a educa publicul cu privire la aceste pericole.57 Totuși, frecvența ridicată a acestor evenimente impune o întrebare sistemică: sunt aceste treceri la nivel suficient de sigure? Anunțul CFR SA din iunie 2025 privind modernizarea a 16 treceri la nivel pe raza SRCF Craiova 58 reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că multe dintre aceste puncte critice necesită îmbunătățiri tehnice (bariere automate, sisteme de avertizare luminoasă și acustică mai performante) pentru a reduce dependența exclusivă de atenția participanților la trafic.

Categoria 2: Erori ale personalului feroviar. Cel mai mediatizat caz al anului a fost, fără îndoială, incidentul din gara Mărășești, de pe 26 mai 2025. Un șoc violent produs în timpul manevrei de cuplare a locomotivei la un tren de călători s-a soldat cu rănirea a șase pasageri.19 Ceea ce a transformat un incident tehnic într-un scandal național a fost anunțul inițial al poliției: mecanicul și conductorul au fost testați pozitiv pentru amfetamină cu aparatul DrugTest.23 Această informație a creat imediat o narrativă a vinei individuale clare. Totuși, câteva zile mai târziu, CFR Călători a anunțat, pe baza rezultatelor analizelor de sânge de la Institutul de Medicină Legală, că testele au fost negative, infirmând consumul de substanțe psihoactive.26 Această controversă a evidențiat două probleme majore. În primul rând, a ridicat semne de întrebare serioase privind fiabilitatea echipamentelor de testare rapidă folosite de poliție. În al doilea rând, a demonstrat o tendință a autorităților și a presei de a se concentra pe ipoteza cea mai spectaculoasă a vinei individuale, riscând să ignore alți factori contributivi, cum ar fi starea tehnică a locomotivei, procedurile de manevră sau eventuala oboseală a personalului.

În mod similar, coliziunea din Gara Constanța de pe 4 mai, unde un tren a lovit o altă garnitură în timpul unei manevre, a fost atribuită unei erori umane.35 Însă, o analiză completă trebuie să ia în considerare și presiunile sistemice la care este supus personalul feroviar. Deficitul cronic de personal, menționat explicit în raportul AGIFER privind deraierea de la Atârnați 52, poate duce la suprasolicitare, oboseală și la scurtarea timpilor de odihnă, factori care cresc exponențial probabilitatea erorii umane. Astfel, eticheta de “eroare umană” devine adesea un diagnostic facil care maschează cauze organizaționale și sistemice mult mai profunde. O cultură robustă a siguranței nu se bazează pe așteptarea perfecțiunii de la angajați, ci pe construirea unor sisteme (infrastructură, tehnologie, proceduri, training) care să tolereze și să prevină erorile umane, reducându-le impactul.

Secțiunea 4: Ecosistemul Reacțiilor: Management de Criză versus Reformă Structurală

Fiecare accident feroviar declanșează un lanț de reacții din partea unui ecosistem complex de actori: autorități de intervenție, instituții de reglementare, decidenți politici și stakeholderi din industrie. Analiza acestor reacții în 2025 dezvăluie o dihotomie frapantă: pe de o parte, un management de criză imediat, în general eficient și bine coordonat, iar pe de altă parte, un eșec cronic în a traduce aceste crize punctuale în reforme structurale pe termen lung. Această decuplare între retorica politică reactivă și inacțiunea strategică este, în sine, un factor care perpetuează starea de nesiguranță.

Răspunsul Imediat (Management de Criză): La nivel operațional, sistemul de intervenție în caz de urgență a demonstrat o capacitate de răspuns rapidă și eficientă. În cazul accidentului grav din Gara Constanța de pe 4 mai, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea a activat Planul Roșu de Intervenție în scurt timp, mobilizând un număr impresionant de resurse: ambulanțe SMURD și SAJ, autospeciale pentru transport victime multiple și echipaje de stingere.32 Coordonarea la fața locului a permis evaluarea medicală a zeci de persoane și transportul rapid la spital al celor răniți. Similar, în urma deraierilor de marfă, precum cea de la Măldăeni (7 iunie), comunicarea dintre CFR Infrastructură, Poliție și ISU a fost promptă, informând publicul despre restricțiile de trafic și asigurând soluții alternative pentru pasageri, cum ar fi transbordarea cu mijloace auto.6 Acest nivel de răspuns arată că mecanismele de gestionare a consecințelor unui accident sunt funcționale.

Răspunsul Instituțional (Anchete și Declarații): La nivel politic și de reglementare, modelul de reacție este, de asemenea, previzibil. După fiecare accident major, în special cele cu victime sau cu un impact mediatic puternic, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a avut intervenții publice prompte. În urma coliziunii din Constanța și a celei mortale de la Mihăești, ministrul a transmis mesaje ferme, a declarat că ține legătura cu echipele de intervenție și a solicitat public Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER) să stabilească “rapid” cauzele și să propună măsuri pentru a evita repetarea unor astfel de tragedii.8 La rândul său, AGIFER demarează sistematic investigațiile tehnice, conform mandatului său.41 Problema constă însă în decalajul temporal dintre incident și concluziile anchetei. După cum a declarat chiar directorul AGIFER în contextul accidentului din februarie, o investigație complexă poate dura până la un an.47 Acest ritm, deși conform cu standardele europene, creează o fereastră lungă de timp în care lecțiile nu sunt formalizate și implementate, iar vulnerabilitățile care au cauzat accidentul pot persista.

Răspunsul Stakeholderilor (Avertismente Structurale): În contrast puternic cu retorica oficială, care tratează fiecare accident ca pe un eveniment distinct ce necesită o anchetă specifică, reacțiile sindicatelor și ale patronatelor din industrie plasează constant aceste evenimente într-un context mult mai larg, cel al unei crize sistemice. După accidentul mortal de la Mihăești din februarie, Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane și Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private (OPSFPR) au emis cele mai dure avertismente, legând direct tragedia de “nepăsarea și compromisul” autorităților, de subfinanțarea cronică și de starea “dezastruoasă” a infrastructurii, neschimbată de “peste 20 de ani”.1 Discursul lor nu este unul despre un incident, ci despre un sistem aflat în “colaps tehnic și economic”.

Această discrepanță între discursuri este fundamentală. Pe de o parte, avem un ciclu politic reactiv: “accident → indignare publică → declarații ferme ale ministrului → promisiunea unor măsuri urgente”. Acesta este un exercițiu de management al imaginii publice, menit să calmeze spiritele și să proiecteze o imagine de control și responsabilitate. Pe de altă parte, avem realitatea structurală, descrisă constant de experții din sistem și de angajați, o realitate a degradării continue, alimentată de o subfinanțare cronică. Faptul că, în același an în care ministrul promite măsuri ferme pentru siguranță, compania de stat din subordinea sa, CFR Călători, avertizează asupra unui posibil faliment din cauza lipsei banilor 2, ilustrează perfect această schizofrenie instituțională. Reacțiile politice post-accident, nefiind urmate de reforme bugetare și strategice pe măsura gravității problemelor semnalate, rămân simple exerciții retorice. Acest decalaj profund între vorbă și faptă, între managementul de criză și reforma structurală, este factorul cheie care permite perpetuarea unui mediu feroviar periculos.

Secțiunea 5: Concluzii și Recomandări Strategice pentru Siguranța Feroviară

Analiza exhaustivă a accidentelor feroviare din România pe parcursul anului 2025 impune o serie de concluzii sobre, care depășesc simpla constatare a unor evenimente nefericite. Acestea conturează imaginea unui sistem aflat într-o criză profundă, ale cărei manifestări violente – deraieri, coliziuni, pierderi de vieți omenești – sunt doar vârful unui aisberg de probleme structurale, ignorate sau gestionate inadecvat timp de decenii.

Sinteza Concluziilor:

1. Criza de Siguranță este Sistemică, nu Conjuncturală. Accidentele din 2025 nu reprezintă o serie de incidente izolate, ci simptomele interconectate ale unei maladii cronice a sistemului feroviar. Cauzele fundamentale – subfinanțarea, degradarea infrastructurii, învechirea materialului rulant și presiunea asupra personalului – formează un lanț cauzal care face producerea accidentelor nu doar posibilă, ci, în unele cazuri, inevitabilă.
2. Subfinanțarea este Cauza Primară a Riscului. Legătura dintre alocările bugetare insuficiente și nivelul de siguranță este directă și a fost demonstrată în mod repetat. Lipsa fondurilor pentru reparații capitale și mentenanță curentă la CFR Infrastructură duce la situații critice precum cele de la Atârnați (traverse putrede, lipsă de piatră spartă). În același timp, presiunea economică asupra operatorilor, atât de stat cât și privați, încurajează practici de mentenanță precare, așa cum au relevat investigațiile AGIFER în cazul GFR.
3. Cultura “Riscului Normalizat” Subminează Prevenția. Sistemul feroviar românesc pare a funcționa într-o stare de “risc normalizat”, în care degradarea avansată a infrastructurii și a materialului rulant este acceptată ca o condiție de operare. Accentul cade pe managementul reactiv al consecințelor (intervenția post-accident), în detrimentul unei culturi a prevenției, bazată pe managementul proactiv al riscurilor și pe mentenanță predictivă.
4. Decuplarea dintre Retorica Politică și Acțiunea Structurală Perpetuează Criza. Răspunsul instituțional la accidente urmează un model previzibil: management de criză imediat eficient, urmat de declarații politice ferme care promit măsuri rapide. Totuși, aceste reacții nu sunt însoțite de reforme strategice și bugetare pe măsura gravității problemelor. Acest decalaj între retorica de moment și inacțiunea structurală pe termen lung erodează încrederea și permite ca vulnerabilitățile sistemice să persiste și să genereze noi accidente.

Recomandări Strategice:

Pornind de la aceste concluzii, este imperativă o schimbare de paradigmă în abordarea siguranței feroviare, trecând de la o gestionare a crizelor la o strategie națională coerentă de reconstrucție și modernizare. Se propun următoarele direcții de acțiune:

La Nivel Strategic și Politic:

1. Asumarea unui Pact Național pentru Calea Ferată cu Finanțare Multianuală Predictibilă: Este necesară trecerea de la alocări bugetare anuale, adesea insuficiente și impredictibile, la un plan de finanțare multianual, asumat la nivel politic transpartinic, dedicat exclusiv mentenanței, reparațiilor capitale și modernizării infrastructurii feroviare, corelat cu obiectivele din Master Planul General de Transport. O astfel de abordare ar oferi CFR Infrastructură stabilitatea necesară pentru a planifica lucrări pe termen lung și pentru a elimina situațiile critice precum “stocurile zero” de materiale esențiale.52
2. Condiționarea Compensației de Performanța în Siguranță: Mecanismul de acordare a compensației pentru serviciul public, în special către CFR Călători, trebuie reformat. O parte din această compensație ar trebui să fie direct condiționată de îndeplinirea unor indicatori clari de performanță în domeniul siguranței, inclusiv implementarea obligatorie și verificabilă a recomandărilor emise de AGIFER în urma accidentelor în care operatorul a fost implicat.

La Nivel de Reglementare și Supraveghere:

1. Consolidarea Capacității și Transparenței AGIFER și ASFR: Alocarea de resurse umane și tehnice suplimentare către AGIFER pentru a reduce termenele de investigație. Totodată, este esențială crearea și publicarea unui registru online, transparent și actualizat constant, care să monitorizeze stadiul implementării fiecărei recomandări de siguranță de către operatorii feroviari și de către managerul de infrastructură. Acest registru ar crește presiunea publică și instituțională pentru conformare.
2. Intensificarea Controalelor Tehnice Inopinate: Autoritatea Feroviară Română (AFER) și ASFR trebuie să intensifice frecvența și rigoarea auditurilor tehnice neanunțate în depourile, atelierele de reparații și punctele de revizie tehnică ale tuturor operatorilor feroviari. Aceste controale ar trebui să vizeze în mod specific conformitatea practicilor de mentenanță cu reglementările în vigoare, pentru a preveni situații precum cele descoperite la GFR.54

La Nivel Operațional:

1. Implementarea Obligatorie a Sistemelor de Management al Siguranței (SMS) Bazate pe Risc: Obligarea prin lege a CFR Infrastructură și a tuturor operatorilor feroviari să implementeze, să auditeze independent și să publice anual rapoarte privind eficacitatea Sistemelor lor de Management al Siguranței. Aceste sisteme trebuie să fie proactive, concentrându-se pe identificarea, evaluarea și mitigarea riscurilor înainte ca acestea să se materializeze în accidente.
2. Accelerarea Programului de Modernizare a Trecerilor la Nivel: Având în vedere numărul mare de accidente la trecerile la nivel 18, programul de modernizare anunțat de CFR SA 58 trebuie accelerat și extins. Prioritizarea trebuie făcută pe baza unei analize de risc care să ia în considerare fluxul de trafic rutier și feroviar, vizibilitatea și istoricul accidentelor, cu scopul instalării pe scară largă a barierelor automate și a sistemelor de avertizare performante.

Implementarea acestor măsuri necesită voință politică, o finanțare adecvată și o schimbare fundamentală de mentalitate la toate nivelurile sistemului feroviar. Continuarea pe calea actuală, marcată de subfinanțare și management reactiv, nu va face decât să garanteze că registrul accidentelor din anii viitori va fi la fel de tragic precum cel din 2025.

Works cited

1. Avertismentul Patronatului după accidentul grav de azi - Club Feroviar, accessed June 22, 2025, https://clubferoviar.ro/avertismentul-patronatelor-dupa-accidentul-grav-de-azi-folosim-linii-de-pe-vremea-austro-ungariei/
2. Criză la CFR Călători: Trenurile de pasageri ar putea fi oprite - Constanta 100%, accessed June 22, 2025, https://www.ct100.ro/criza-la-cfr-calatori-trenurile-de-pasageri-ar-putea-fi-oprite/
3. CFR Călători avertizează asupra subfinanțării din 2025, care riscă să afecteze transportul public - Botosani24.ro, accessed June 22, 2025, https://botosani24.ro/cfr-calatori-avertizeaza-asupra-subfinantarii-din-2025-care-risca-sa-afecteze-transportul-public-104469.html
4. Criză iminentă la CFR Călători: Riscăm să rămânem fără trenuri în 2025! | DCBusiness.ro, accessed June 22, 2025, https://www.dcbusiness.ro/criza-iminenta-la-cfr-calatori-riscam-sa-ramanem-fara-trenuri-in-2025_676763.html
5. Evoluția accidentelor feroviare grave din România. Anul în care s-au înregistrat cele mai multe - Economica.net, accessed June 22, 2025, https://www.economica.net/evolutia-accidentelor-feroviare_818932.html
6. JUDEȚUL GORJ: ACCIDENT FEROVIAR - Poliția Română, accessed June 22, 2025, https://politiaromana.ro/ro/info-trafic/judetul-gorj-accident-feroviar
7. VIDEO. Tragedie într-un județ din țară. Adolescentă lovită de tren. Nu ar fi auzit semnalele sonore - PresaSM, accessed June 22, 2025, https://www.presasm.ro/video-tragedie-intr-un-judet-din-tara-adolescenta-lovita-de-tren-nu-ar-fi-auzit-semnalele-sonore/
8. Știri România: Accident feroviar mortal. O tânără de 17 ani și-a pierdut viața, accessed June 22, 2025, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/stiri-romania-accident-feroviar-mortal-o-tanara-de-17-ani-si-a-pierdut-viata-901591.html
9. VIDEO! Tragedie în Comănești: o adolescentă de 17 ani a murit lovită de tren - Ziarul de Bacău, accessed June 22, 2025, https://ziaruldebacau.ro/video-tragedie-in-comanesti-o-adolescenta-de-17-ani-a-murit-lovita-de-tren/
10. Accident mortal in Comanesti. O tanara a fost lovita de tren - Bacau.NET, accessed June 22, 2025, https://www.bacau.net/accident-mortal-in-comanesti-o-tanara-a-fost-lovita-de-tren/
11. O fată de 17 ani a fost ucisă de tren, la Comănești. Ce făcea în timp ce traversa calea ferată, accessed June 22, 2025, https://www.libertatea.ro/stiri/fata-17-ani-ucisa-tren-comanesti-traversare-cale-ferata-5345658
12. Știri România: Tânăra care a murit în urma accidentului feroviar, asculta muzică în căști. Ce spun martorii - ZIUA de Constanta, accessed June 22, 2025, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/stiri-romania-tanara-care-a-murit-in-urma-accidentului-feroviar-asculta-muzica-in-casti-ce-spun-martorii-901659.html
13. Tragedie la Comănești: O adolescentă de 17 ani a murit lovită de un tren de călători, accessed June 22, 2025, https://www.desteptarea.ro/tragedie-la-comanesti-o-adolescenta-de-17-ani-a-murit-lovita-de-un-tren-de-calatori/
14. Comăneștiul, în LACRIMI! Val de MESAJE DE DURERE după moartea Iuliei Barbu, victima accidentului feroviar de ieri. „Dumnezeu să îi dea LUMINĂ!” | Unu pe Trotus, accessed June 22, 2025, https://unupetrotus.ro/comanestiul-in-lacrimi-val-de-mesaje-de-durere-dupa-moartea-iuliei-barbu-victima-accidentului-feroviar-de-ieri-dumnezeu-sa-ii-dea-lumina/
15. Accident feroviar! | Un tren marfar a deraiat intre Caracal si Rosiori - YouTube, accessed June 22, 2025, https://www.youtube.com/watch?v=M_-jpqD16yQ
16. 7 iunie 2025 – UPDATE Traficul feroviar este în continuare restricționat între Roșiori și Măldăeni - CFR SA, accessed June 22, 2025, https://cfr.ro/7-iunie-2025-update-traficul-feroviar-este-in-continuare-restrictionat-intre-rosiori-si-maldaeni/
17. 7 iunie 2025 – UPDATE Traficul feroviar este în continuare … - CFR SA, accessed June 22, 2025, https://www.cfr.ro/7-iunie-2025-update-traficul-feroviar-este-in-continuare-restrictionat-intre-rosiori-si-maldaeni/
18. FOTO+VIDEO: Accident feroviar în Constanța! Autoturism, lovit de tren în zona străzii Amsterdam - ZIUA de Constanta, accessed June 22, 2025, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/accident-feroviar-in-constanta-autoturism-lovit-de-tren-in-zona-strazii-amsterdam-900112.html
19. ȘT ETVEȘ, DESPRE ACCIDENTUL FEROVIAR GRAV DE LA MĂRĂȘEȘTI_Știri B1TV_26 mai 2025 - YouTube, accessed June 22, 2025, https://www.youtube.com/watch?v=KKEL497BqE4
20. Șase persoane au suferit contuzii ușoare, în urma unui incident feroviar în stația Mărășești (CFR Călători) - AGERPRES, accessed June 22, 2025, https://agerpres.ro/2025/05/26/sase-persoane-au-suferit-contuzii-usoare-in-urma-unui-incident-feroviar-in-statia-marasesti-cfr-cala–1452960
21. Accident feroviar în gara Mărășești. Mecanicul și conductorul au fost testați pozitiv cu DrugTest. Explicațiile celor doi - Stirile ProTV, accessed June 22, 2025, https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/accident-feroviar-in-gara-marasesti-mecanicul-si-conductorul-testati-pozitiv-la-drugtest-explicatiile-celor-doi.html
22. Șase persoane au suferit contuzii ușoare, în urma unui incident feroviar în stația Mărășești (CFR Călători) - AGERPRES, accessed June 22, 2025, https://agerpres.ro/social/2025/05/26/sase-persoane-au-suferit-contuzii-usoare-in-urma-unui-incident-feroviar-in-statia-marasesti-cfr-cala–1452960
23. Vrancea: Incidentul feroviar de la Mărășești a fost provocat de doi angajați aflați sub influența substanțelor psihoactive - AGERPRES, accessed June 22, 2025, https://agerpres.ro/social/2025/05/26/vrancea-incidentul-feroviar-de-la-marasesti-a-fost-provocat-de-doi-angajati-aflati-sub-influenta-sub–1453124
24. Accident feroviar în gara Mărășești, Vrancea: șase oameni au fost răniți după ce o locomotivă a lovit două vagoane - Libertatea, accessed June 22, 2025, https://www.libertatea.ro/stiri/accident-feroviar-marasesti-locomotiva-lovit-vagoane-sase-raniti-5321163
25. Accidentul de la Mărășești: Doi angajați CFR, depistați pozitiv la substanțe psihoactive, accessed June 22, 2025, https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/accidentul-de-la-marasesti-doi-angajati-cfr-depistati-pozitiv-la-substante-psihoactive-id211216.html
26. CFR Călători: Personalul feroviar implicat în incidentul din Mărăşeşti nu se afla sub influenţa substanţelor psihoactive - Stirile ProTV, accessed June 22, 2025, https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cfr-calatori-personalul-feroviar-implicat-in-incidentul-din-marasesti-nu-se-afla-sub-influenta-substantelor-psihoactive.html
27. Personalul feroviar implicat în incidentul din staţia Mărăşeşti nu se afla sub influenţa substanţelor psihoactive - Radio România Iași, accessed June 22, 2025, https://www.radioiasi.ro/stiri/prim-plan/personalul-feroviar-implicat-in-incidentul-din-statia-marasesti-nu-se-afla-sub-influenta-substantelor-psihoactive/
28. Şase persoane au suferit contuzii uşoare, în urma unui incident feroviar în staţia Mărăşeşti (CFR Călători) - Radio România Iași, accessed June 22, 2025, https://www.radioiasi.ro/stiri/regional/sase-persoane-au-suferit-contuzii-usoare-in-urma-unui-incident-feroviar-in-statia-marasesti-cfr-calatori/
29. Au venit testele de sânge ale angajaților CFR. „Personalul CFR Călători nu era sub influența substanțelor psihoactive la momentul incidentului din Gara Mărășești!” - Ediție de Vrancea, accessed June 22, 2025, https://editiedevrancea.ro/2025/05/30/au-venit-testele-de-sange-ale-angajatilor-cfr-personalul-cfr-calatori-nu-era-sub-influenta-substantelor-psihoactive-la-momentul-incidentului-din-gara-marasesti/
30. Comunicate de presă 2025 - Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Mihail Sturdza” al județului Iași, accessed June 22, 2025, https://isuis.igsu.ro/comunicate-de-presa/comunicate-de-presa-2025-44
31. VIDEO | Accident feroviar tragic la trecerea Haret-Modruzeni: un bărbat și-a pierdut viața după ce autoutilitara sa a fost lovită de un tren - Ziarul de Vrancea, accessed June 22, 2025, https://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/ultimele-stiri/accident-feroviar-grav-la-haret-modruzeni-o-autoutilitara-spulberata-de-trenul-ir-5205.-o-victima-in-stop-cardio-respirator
32. VIDEO UPDATE S-a reluat circulația feroviară, după ce două trenuri s-au ciocnit în Gara Constanța / Șapte victime transportate la spital / A fost activat Planul Roșu de intervenție - Economedia, accessed June 22, 2025, https://economedia.ro/accident-feroviar-in-gara-constanta-cu-14-victime-a-fost-activat-planul-rosu-de-interventie.html
33. Accident feroviar în gara din Constanța. Șapte persoane au fost duse la spital după ce două trenuri s-au lovit. VIDEO, accessed June 22, 2025, https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/planul-rosu-de-interventie-activat-in-urma-unui-accident-feroviar-produs-in-gara-constanta-sunt-14-raniti.html
34. București 4 Mai 2025 PLAN ROȘU DE INTERVENȚIE ACTIVAT ÎN STAȚIA CF CONSTANȚA ÎN URMA UNUI INCIDENT FEROVIAR - CFR SA, accessed June 22, 2025, https://cfr.ro/bucuresti-4-mai-2025-plan-rosu-de-interventie-activat-in-statia-cf-constanta-in-urma-unui-incident-feroviar/
35. Victimele accidentului feroviar din Gara Constanța, aduse la spital. Video | replicaonline.ro, accessed June 22, 2025, https://www.replicaonline.ro/victimele-accidentului-feroviar-din-gara-constanta-aduse-la-spital-video-625177
36. Două trenuri s-au ciocnit în Gara Constanța. Autoritățile au activat Planul Rosu de Intervenție - YouTube, accessed June 22, 2025, https://www.youtube.com/watch?v=YY_vIED4KKw&pp=0gcJCdgAo7VqN5tD
37. UPDATE Două trenuri s-au ciocnit în Gara Constanța / Șapte victime transportate la spital / A fost activat Planul Roșu de intervenție -, accessed June 22, 2025, https://www.info-sud-est.ro/accident-feroviar-in-gara-constanta-cu-14-victime-a-fost-activat-planul-rosu-de-interventie/
38. FOTO - VIDEO | Accident feroviar în Gara Constanța. 11 persoane au ajuns la spital, accessed June 22, 2025, https://www.radioconstanta.ro/2025/05/04/foto-video-accident-feroviar-in-gara-constanta-11-persoane-au-ajuns-la-spital/
39. Video O locomotivă s-a ciocnit cu un tren de călători în Constanța. 11 persoane, dintre care trei copii, au ajuns la spital. O gravidă a rămas internată - Adevarul, accessed June 22, 2025, https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/accident-feroviar-in-gara-din-constanta-cel-putin-2440673.html
40. Video Două trenuri s-au ciocnit în gara din Constanța: 28 de pasageri răniți. A fost activat planul roșu de intervenție - Digi24, accessed June 22, 2025, https://www.digi24.ro/regional/digi24-constanta/plan-rosu-de-interventie-dupa-ce-doua-trenuri-s-au-ciocnit-in-gara-din-constanta-14-pasageri-raniti-3225439
41. Investigații și rapoarte - Agifer, accessed June 22, 2025, https://www.agifer.ro/index.php/ro/investigatii/rapoarte-investigare-finale
42. Două trenuri s-au ciocnit în gara Constanţa. Autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie, accessed June 22, 2025, https://www.viata-libera.ro/actual/243240-doua-trenuri-s-au-ciocnit-in-gara-constanta-autoritatile-au-activat-planul-rosu-de-interventie
43. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, reacție după accidentul feroviar din gara CFR Constanța - ZIUA de Constanta, accessed June 22, 2025, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/ministrul-transporturilor-sorin-grindeanu-reactie-dupa-accidentul-feroviar-din-gara-cfr-constanta-896808.html
44. Accident feroviar în Gara Constanța: șapte victime la spital, 28 în evaluare la fața locului, accessed June 22, 2025, https://romania.europalibera.org/a/accident-feroviar-in-gara-constanta-5-victime-la-spital-10-in-evaluare-la-fata-locului/33404405.html
45. Două trenuri s-au lovit în Gara CFR Constanța. Planul roșu, dezactivat. Câte persoane au fost duse la spital - Libertatea, accessed June 22, 2025, https://www.libertatea.ro/stiri/doua-trenuri-lovit-gara-cfr-constanta-planul-rosu-interventie-5292919
46. ASFR, accessed June 22, 2025, https://sigurantaferoviara.ro/index.php/ro/
47. Romania’s rail infrastructure is in poor condition - The Bridge of Friendship, accessed June 22, 2025, https://friendshipbridge.eu/2025/02/20/romania-rail-infrastructure-mihaesti-en/
48. Știri Feroviar de ultimă oră | Stiripesurse.ro, accessed June 22, 2025, https://www.stiripesurse.ro/tag/feroviar
49. 20 de ani de când au apărut primele semne ale dezastrului feroviar. Tragedia din Olt se poate repeta oricând - Adevarul, accessed June 22, 2025, https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/20-de-ani-de-cand-au-aparut-primele-semne-ale-2423473.html
50. Cronica unui accident feroviar previzibil - Național 24 Plus, accessed June 22, 2025, http://www.n24plus.ro/stiri-social-economic/cronica-unui-accident-feroviar-previzibil.html
51. Al treilea accident la trecerea la nivel din 2025. Mașină lovită de tren, accessed June 22, 2025, https://clubferoviar.ro/al-treilea-accident-la-trecerea-la-nivel-2025/
52. Cum s-a produs deraierea de la Atârnați: ceferiști puțini, linie în …, accessed June 22, 2025, https://clubferoviar.ro/agifer-deraierea-de-la-atarnati/
53. Uzura avansată a șinei de cale ferată, cauza accidentului feroviar în care 11 vagoane au deraiat (raport) - AGERPRES, accessed June 22, 2025, https://agerpres.ro/economic/2025/01/13/uzura-avansata-a-sinei-de-cale-ferata-cauza-accidentului-feroviar-in-care-11-vagoane-au-deraiat-rapo–1412290
54. Incendii la locomotivele GFR, cauzate de reviziile inexistente sau făcute ”la mișto”, accessed June 22, 2025, https://clubferoviar.ro/incendii-la-locomotivele-gfr/
55. Raport AGIFER. Din ce cauză s-a produs deraierea de la Augustin, a unui tren al GFR, accessed June 22, 2025, https://cfir.ro/raport-agifer-din-ce-cauza-s-a-produs-deraierea-de-la-augustin-a-unui-tren-al-gfr/
56. UPDATE Botoșani: În trenul implicat în accidentul de la Mășcăteni se aflau 35 de pasageri; un copil a făcut atac de panică - AGERPRES, accessed June 22, 2025, https://agerpres.ro/social/2025/06/14/botosani-accident-feroviar-la-mascateni-un-barbat-a-fost-ranit–1459327
57. 04 Iunie 2025 – ZIUA INTERNAȚIONALĂ DE CONȘTIENTIZARE A TRAVERSĂRILOR NEAUTORIZATE TRESPAD 2025 - CFR SA, accessed June 22, 2025, https://cfr.ro/04-iunie-2025-ziua-internationala-de-constientizare-a-traversarilor-neautorizate-trespad-2025/
58. Compania Națională de Căi Ferate ”CFR” – SA, accessed June 22, 2025, https://cfr.ro/